În anul 2024 s-au împlinit 112 ani de la înființarea Ligii Aeriene Române de către Principele George Valentin Bibescu și soția acestuia, Martha Bibescu.
George Valentin Bibescu
3 aprilie 1880, București – 2 iulie 1941, București
George Valentin Bibescu, Principe, nepot al domnitorului Gheorghe Bibescu, pretendent de drept la tronul țării, a fost un pionier în aviație și automobilism.
A fost un copil foarte inteligent, activ, interesat de jocuri, nu-i plăcea lectura, dar era pasionat de geografie și științe, iar automobilele îl atrăgeau foarte mult. La Paris, a asistat la o coborâre cu parașuta, de la o înălțime de aproximativ 500 de metri a francezului Lateman. Din acea secundă, dorința de a zbura i-a încolțit definitiv în minte. Mai târziu a fost educat în Franța și a servit în calitate de ofițer în corpul de armată trimis de împăratul francez Napoleon al III-lea să îl susțină pe împăratul mexican Maximilian de Habsburg.
Prietenia sa cu aeronauți francezi, dar și visul din copilărie legat de zbor, l-au determinat să cumpere de la fabrica Reidigen din Augsburg un balon, pe care l-a denumit „România”, cu care a efectuat primul său zbor. Câțiva ani mai târziu a absolvit Școala de pilotaj Blériot Aéronautique de la Pau (Paris) condusă de Louis Bleriot, unde a primit brevetul internațional de pilot-aviator cu numărul 20, deci a fost cel de-al douăzecelea aviator din lume.
De asemenea, s-a numărat printre primii automobiliști europeni, devansându-l cu un an pe George Assan, considerat primul din România. A existat și o dispută între cei doi, pe numărul de înmatriculare al automobilului – Assan avea numărul „1”, iar Bibescu, venit la București cu mașină înmatriculată anterior la Paris, a pretins a primi numărul „1”. Cum Asan nu a acceptat să renunțe la numărul său, Bibescu a primit numărul „0”.
A rămas în istoria automobilistică, dar ca francez, printre pionierii rally-ului. În anul 1900, întovărășit de mecanicul Keller și, de la Viena, de cumnatul său Nicolae Cantacuzino, a realizat un proiect ambițios, fără precedent la acea dată: parcurgerea distanței de 1827 de kilometri, Geneva–București, în 73 de ore și 45 de minute. Suntem, să nu ignorăm, la 1900, când automobilul era încă numit trăsură!
A fondat Automobil Clubul Român – în incinta Hotelului Bulevard din București, pe data de 5 aprilie 1904, a fost semnat actul de constituire al primului club al automobiliștilor din țară și cel de-al zecelea de pe continentul european, sub denumirea de Automobil Club Român, al cărui președinte a fost ales imediat.
A fost soțul celebrei scriitoare Martha Bibescu, care l-a însoțit în numeroasele sale aventuri, povestind apoi despre ele.
Principele George Valentin Bibescu, având și sarcini diplomatice (fusese numit conducătorul delegației care urma să meargă la șahul Persiei), a întreprins, împreună cu soția sa Martha, vărul său Emanuel Bibescu, Leon Leonida, soții Mihail și Maria Ferekyde și scriitorul francez Claude Anet, o mare expediție cu automobilul în Persia, traversînd Rusia, Crimeea și Caucazul. Cele trei automobile decapotabile au pornit în cursă de la Galați în 11 aprilie și au ajuns la Ispahan, fosta capitală a Persiei în luna iunie. În cartea publicată de Anet, La Perse en automobile, expediția a fost prezentată ca fiind prima expediție automobilistică intercontinentală din lume. La întoarcere, Martha Bibescu a scris cartea Cele opt paradisuri, fiind impresionată de cele văzute în călătorie. Cartea, scrisă la doar 22 de ani a fost premiată de Academia Franceză și a propulsat-o pe prințesă în rândul celor mai apreciați scriitori ai vremii.
Tot el a organizat cursa de mașini București – Giurgiu (1907), în care piloții au circulat cu amețitoarea viteză de 66 de kilometri pe oră, cursă câștigată, evident, de achipajul Bibescu. România a devenit cea de-a șasea țară din lume care organiza raliuri auto
în 1909 a fondat Clubul Aviatic Român și în 1912, Liga Națională Aeriană. Între anii 1911–1912 a deținut funcția de comandant al Școlii de pilotaj de la Cotroceni, pe care, bineînțeles, tot el a înființat-o! S-a implicat și pe plan mondial în mișcarea aviatică, devenind chiar președinte al Federației Aeronautice Internaționale.
Tot el a fost fondatorul Aeroportului Băneasa din București, pe un teren care a fost moștenit de la mătușa sa, Maria Bibescu, contesă de Montesquiou-Fézensac.
De asemenea, în perioada 1920–1923, a deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român.
După război, în 1929, George Valentin Bibescu a fost primul om care a traversat Sahara cu automobilul, plecând de la Dakkar, cu punctul terminus Oran. A inaugurat astfel un raliu celebru, care, exceptând anii celui de al doilea război mondial, este organizat anual.
S-a stins din viață la București, din cauza unui cancer pulmonar și a fost înhumat în Biserica Sfântul Gheorghe din Mogoșoaia.
