Primul Pilot al Armatei Române.
Sprijinit financiar de Ministerul de Război și de Liga Națională Aeriană (actuala LIGA AERIANĂ ROMÂNĂ), AUREL VLAICU a început construcția primului său avion, Vlaicu No. I model 1910, în atelierele Arsenalului Armatei din București.
Avionul Vlaicu No. I era format dintr-un tub de aluminiu, lung de 10 m, baza care susţinea toate elementele aparatului. Trenul de aterizare era format în partea anterioară din 2 roţi independente, cu pneuri şi amortizoare din cauciuc. Aparatul de zbor era dotat cu un motor de 50 CP (1.200 ture/min) Gnôme-Omega cu şapte cilindri în stea. Acesta punea în mişcare două elice imaginate şi construite de Vlaicu. Părţile componente erau în aşa fel aşezate încât centrul de greutate să fie foarte jos, iar aparatul să aibă o stabilitate sporită.
La data de 17 iunie 1910 a avut loc istoricul zbor efectuat de AUREL VLAICU cu aeroplanul Vlaicu No. I. Acest zbor, a constituit un adevărat triumf în epocă fiind unul dintre cele mai răsunătoare evenimente din ţara noastră. Aeroplanul s-a ridicat la 4 metri de pământ şi a parcurs aproximativ 50 de metri.
Despre acest zbor Aurel Vlaicu va spune mai târziu:
,,Nu m-am ridicat atunci mai sus de 4 metri. Cu toate acestea, nici Alpii nu mi-i închipuiam mai înalţi … fiindcă 4 metri erau pentru mine un record formidabil, un record care îmi consacra maşina”.
Atunci, la 17 iunie 1910, acolo pe Câmpul de la Cotroceni, Vlaicu îşi realizase visul, aparatul imaginat de el reuşind să se desprindă de pământ şi practic să zboare. Datorită acestei realizări, România este a treia ţară din lume, după S.U.A. şi Franţa pe teritoriul căreia s-a zburat cu un aparat de zbor original, inventat, construit şi pilotat de către însuşi realizatorul acestei extraordinare experienţe. Realizările inginerului Aurel Vlaicu din 1910 vor demonstra ulterior, că aviaţia poate fi un avantaj şi pe câmpul de luptă. De aceea în anii următori, se vor face paşi importanţi pentru înfiinţarea acestei arme de tip nou, vor apărea primii piloţi din rândul militarilor şi se va înfiinţa prima şcoală de pilotaj.
Aurel Vlaicu fost primul inventator din lume care a introdus inelul protector de răcire în jurul motorului. A perfecţionat aripa cu profil variabil inventată de Traian Vuia, introducând un reductor între motor şi elice. A utilizat două elice coaxiale contrarotative, direcţia dublă, un tren de aterizare pe roţi independente, frână pe roţi.
A participat la maneverele militare din 1910, în ziua de 27 septembrie, a survolat cerul între Slatina şi Piatra Olt. A câştigat mai multe premii la Concursul Internaţional Aeronautic de la Aspern-Viena, care s-a desfăşurat în zilele de 23-30 iunie 1912.
Nu este lipsit de importanţă faptul că inginerul aviator Aurel Vlaicu a participat în vara anului 1913, în Bulgaria, la cel de-al Doilea Război Balcanic cu avionul „A. Vlaicu nr. 2”, executând recunoşteri aeriene în folosul armatei române.
Din nefericire, în ziua de 13 septembrie 1913, în zborul său pentru a survola Carpaţii, inima i-a cedat şi s-a prăbuşit cu avionul lângă localitatea Băneşti.
Numele ing. aviator Aurel Vlaicu simbolizează începuturile aviaţiei militare româneşti, dar şi savantul care şi-a pus întreaga creaţie în vederea realizării României Mari. De menţionat faptul că prietenii săi i-au terminat construcţia începută a avionului „A. Vlaicu nr. 3”, pilotat în anul 1915 de către aviatorul Petre Macavei.
Geniul său a propulsat România!
Astăzi se împlinesc 115 ani de la momentul în care marele inventator român Aurel Vlaicu decola pentru prima oară deasupra Câmpului Cotroceni.
A fost elev al liceului reformat „Kocsárd Kún” din Orăștie (care din 1919 a fost redenumit „Liceul Aurel Vlaicu”) luându-și bacalaureatul în 1902 la actualul Colegiu Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu.
Și-a început studiile inginerești la Universitatea Tehnică din Budapesta, studii pe care le-a continuat la Technische Hochschule din München, obținând diploma de inginer în 1907. A lucrat ca inginer la uzinele Opel în Rüsselsheim.
Ambiţiosul inventator şi pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, a construit la atelierele de la Arsenalul Armatei avionul „Vlaicu I”, primul avion construit pe teritoriul romanesc.
El a primit sprijin în acest demens din partea Casei Regale şi din partea Armatei Române.
Cu acest avion, Aurel Vlaicu va decola prima oară pe data de 17 iunie 1910. Prin actul său, Vlaicu a situat România pe locul doi în lume, după Franţa, în utilizarea avionului cu destinaţie militară.
Emoţionat, el îşi înregistrează brevetul nr. 2258 pentru aşa-numita „Maşină de zburat cu corp în urmă de sageată”.
Un an mai târziu, inginerul Vlaicu îşi construieşte un al doilea avion, celebrul „Vlaicu II”, cu care zboară în mai multe oraşe, în cadrul unor turnee în care îşi face cunoscute invenţiiile.
În anul 1911 construiește un al doilea avion, Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii (1 premiu I si 4 premii II) la mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit în perioada 23-30 iunie 1912, 40 piloți din 7 țări, dintre care 17 din Austro-Ungaria, 7 germani, 12 francezi printre care și Roland Garros, cel mai renumit pilot al vremii, un rus, un belgian, un persan și românul Vlaicu. În cel mai cunoscut ziar vienez, Neue Freie Presse, se găseau următoarele rânduri despre zborurile lui Vlaicu:
„Minunate și curajoase zboruri a executat românul Aurel Vlaicu, pe un aeroplan original, construit chiar de zburător, cu două elici, între care șade aviatorul. De câte ori se răsucea (vira) mașina aceasta în loc, de părea că vine peste cap, lumea răsplătea pe român cu ovații furtunoase, aclamându-l cu entuziasm de neînchipuit.”
Succesele sale nu se opresc aici, Aurel Vlaicu participând la război pe timpul campaniei din Bulgaria, unde a îndeplinit misiuni de observaţie aeriană.
În anul 1913, compania engleză Marconi, comandă lui Aurel Vlaicu proiectarea şi construirea unui avion metalic cu două locuri. Inginerul român purcede la fapte şi în doar câteva luni termină avionul, pe care îl denumeşte „Vlaicu III”. Geniul românesc a mai dăruit astfel o invenţie preţioasă omenirii – „Vlaicu III” a fost primul avion funcţional din lume construit integral din metal.
SURSE:
